Cum măsurăm
Toate regulile după care comparăm saltelele, publicate, ca să le poți verifica și contesta.
Actualizat pe 3 noiembrie 2026
De ce o scală comună
Producătorii scriu fermitatea în feluri diferite: „medie-fermă”, „H3”, „7/10”. Gradele H nu sunt standardizate: același „H3” acoperă la un producător 80–100 kg și la altul 80–110 kg. Așa că două saltele nu se pot compara după etichetă.
Există un standard european de laborator, EN 1957, care măsoară fermitatea cu un aparat de presare și o notează de la 1 (foarte fermă) la 10 (foarte moale). Producătorii români nu publică de obicei această notă. Când o găsim, o folosim cu prioritate.
Scala DeepSleep
De la 1 (foarte moale) la 10 (foarte fermă). 1–2 foarte moale, 3–4 moale, 5 medie, 6–7 medie-fermă, 8 fermă, 9–10 foarte fermă. Fiecare scor apare cu originea lui:
- Măsurat de DeepSleep: din testul nostru, descris mai jos.
- Estimat din eticheta producătorului: convertit cu tabelul de mai jos. Un scor măsurat bate întotdeauna unul estimat.
Conversia etichetelor
| Ce scrie producătorul | Scor DeepSleep estimat |
|---|---|
| „moale” | 3 |
| „medie-moale” | 4 |
| „medie” | 5 |
| „medie-fermă” | 6,5 |
| „fermă” | 8 |
| „foarte fermă”, „extra-fermă” | 9 |
| H1 / H2 / H3 / H4 / H5 | 3 / 5 / 6,5 / 8 / 9 |
| Scală proprie 1–10 (1 = moale) | aceeași cifră, după ce verificăm direcția scalei |
| Nota EN 1957 (1 = fermă) | 11 minus nota |
Cum calculează quiz-ul
1. Punctul de pornire, după greutate. E o convenție din industrie (tabelele H), nu rezultatul unui studiu:
| Greutate | Punct de pornire |
|---|---|
| sub 60 kg | 5 |
| 60–80 kg | 6 |
| 80–100 kg | 6,5 |
| 100–130 kg | 7,5 |
| peste 130 kg | 8,5 |
2. Poziția de somn. Pe o parte −1, pe spate 0, pe burtă +1, „mă tot întorc” −0,5. Cine doarme pe o parte are nevoie ca umărul și șoldul să se afunde mai mult.
3. Durerile de spate. Ținta rămâne între 5,5 și 7,5. Mai multe sinteze de studii au găsit că saltelele percepute ca medii-ferme dau cel mai bun confort și cea mai bună aliniere a coloanei (Radwan și colab., Sleep Health, 2015; Caggiari și colab., J Orthop Traumatol, 2021), iar un studiu pe 313 pacienți cu dureri cronice de spate a găsit o saltea medie-fermă mai bună decât una fermă (Kovacs și colab., The Lancet, 2003). Mitul „cu cât mai fermă, cu atât mai bine pentru spate” nu e susținut.
4. Limitele. Rotunjim la 0,5, ținem ținta între 3 și 9 și căutăm saltele cu un punct mai jos sau mai sus.
5. Doi oameni. Dacă țintele diferă cu cel mult 1,5 puncte, folosim media. Altfel nu forțăm un compromis: propunem o saltea cu fermitate diferită pe fiecare jumătate, două saltele separate sau un topper pe partea celui mai ușor.
6. Ordinea rezultatelor. Cât de aproape e scorul de țintă, apoi condițiile (retur după desigilare, nopți de probă), apoi prețul. Comisionul nu intră în calcul (cum facem bani).
Recomandarea e un punct de plecare, nu un diagnostic. Durerile care nu trec în câteva săptămâni sunt pentru medic, nu pentru o saltea.
Cum testăm o saltea
Saltelele testate le cumpărăm noi. Fiecare test are data, numele celui care a testat și poze la fiecare pas. Măsurăm:
- Înălțimea reală față de cea declarată, în centimetri.
- Afundarea sub un disc rigid de 20 cm încărcat cu 25 kg, în centru și la 10 cm de margine. Fiecare măsurătoare se face de 3 ori; publicăm media.
- Mirosul la 1, 24 și 72 de ore după desigilare, pe o scală de la 0 la 5, cu notițe.
- Temperatura suprafeței după o oră de stat întins.
- Timpul de revenire la forma completă, pentru saltelele livrate rulate.
Transformarea din milimetri de afundare în scorul 1–10 o calibrăm după primele 4–5 saltele testate. Până atunci publicăm milimetrii bruți și nu numim scorul „măsurat”.
Ce nu putem măsura
- Cât de bine vei dormi tu pe o saltea. Confortul e personal.
- Durabilitatea pe ani. Standardul EN 1957 o testează cu 30.000 de cicluri pe un aparat pe care nu îl avem.
- Certificările (OEKO-TEX, CertiPUR) le afișăm doar după ce le verificăm în baza de date a emitentului.